POV Spots
Strada Plantelor: pe urmele lui Eminescu, cu o oprire în decorul din „Cravata galbenă”
Plantelor 4: picturile din casa căpitanului Pandele
Pe fațada casei lui Dimitrie Pandele se poate citi anul construcției: 1891. Același an apare și în fostul dormitor al căpitanului, lângă semnătura lui Franz Eichele, pictorul care a decorat încăperea. O parte dintre picturile de pe pereți și tavane au rămas ascunse sub zugrăveli zeci de ani, până când restauratorii le-au scos din nou la lumină.
În 2024, casa s-a deschis publicului ca spațiu cultural, sub numele PLAN PATRU. Despre căpitan, pictor și detaliile redescoperite în timpul restaurării poți citi în articolul nostru despre Casa Pandele. Dacă vrei să vezi interioarele, găsești pe site-ul PLAN PATRU detaliile pentru vizită.
Casa de vizavi, în „Cravata galbenă”
La tur, casa de vizavi de locuința căpitanului Pandele ne-a fost arătată ca loc de filmare pentru Cravata galbenă. În film, suntem la Iași, în anii ’20, în casa copilăriei dirijorului Sergiu Celibidache. În realitate, scenele dintre tânărul Sergiu și tatăl său, Demostene au fost filmate aici, pe strada Plantelor.
Scenograful Vlad Vieru povestește într-un interviu pentru igloo că, pentru a-și imagina casa în care a crescut dirijorul, s-a uitat la picturi de început de secol. A ales locuința de pe Plantelor pentru eleganța ei discretă. În interior, echipa a acoperit pereții cu lambriuri și panouri tapițate. Pe ecran, ele dădeau camerelor aerul unei locuințe din anii ’20; în spatele lor rămâneau ascunse țevile și caloriferele.
Plantelor 9: locul unde și-a petrecut Eminescu ultimele zile
Câteva case mai departe, o placă amintește de sanatoriul „Caritatea” al doctorului Alexandru Șuțu. Aici și-a petrecut Mihai Eminescu ultimele zile, în iunie 1889. Clădirea sanatoriului a dispărut; placa de la numărul 9 marchează locul unde se afla.
Privind din stradă, e greu de ghicit cât de întinsă era proprietatea doctorului. Sanatoriul avea și un parc, iar în anii 1920 terenul acestuia a fost împărțit în loturi pentru case. Un studiu publicat de Muzeul Municipiului București urmărește cum a prins contur această parte a cartierului.
Plantelor 56–58: băcanul care a ieșit la fotografie cu vecinii
La întâlnirea cu strada Traian ajungi la casele lui Nae Petrescu. În 1889, negustorul a cumpărat de la Primărie terenul de la răspântie, unde și-a ridicat locuința și prăvălia. S-a păstrat actul de vânzare, dar și o mărturie mai rară: o fotografie cu Nae Petrescu și mușteriii săi, în fața băcăniei.
Băcanul poartă șorț și cravată, iar deasupra lui se vede firma cu numele său. În stânga, câțiva clienți stau la masă; în dreapta, femei cu copii în brațe privesc spre fotograf. Păstrează imaginea pentru când ajungi la colț: din dreptul caselor de la 56–58 poți compara strada de azi cu cea pe care au ieșit vecinii lui Nae la fotografie.
Pentru plimbare: pornește dinspre strada Mântuleasa și urmează strada Plantelor până la intersecția cu Traian. Dacă vrei să descoperi și împrejurimile, găsești pe platformă harta digitală a traseului „Mântuleasa: între istorie și poveste”.
Articolul face parte din „Harta Vie a Sectorului 2”, un proiect POV Bucharest cofinanțat de Primăria Sectorului 2. Descoperă și alte locuri, povești și hărți digitale pe bucharest.povcityguide.com.
Galeria video a proiectului se poate găsi aici.
- Strada Plantelor