POV Spots

Una dintre cele mai vechi școli din București: pensionatul domnesc în care a învățat Ana Aslan

Coloane de piatră, ceramică colorată și coridoare cu vedere spre o grădină interioară. Pe strada Icoanei, Ion Mincu a proiectat, începând din 1885, o școală care urma să fie și casă pentru elevele sale. Aici a învățat Ana Aslan, iar peste un secol de la construcție, elevii aveau să se mobilizeze pentru restaurarea clădirii.

Școala a existat înaintea clădirii lui Mincu

Instituția a fost înființată în 1851, printr-un edict al domnitorului Barbu Știrbey, sub numele de „Pensionat Domnesc de Demoazele”. Era destinată fiicelor unor demnitari care se remarcaseră în serviciul public. Statul le oferea educație gratuită drept recunoaștere a activității părinților.

Cursurile au început în 1852, iar între primele treisprezece bursiere se aflau fete din familiile Ghica, Florescu și Lahovari. Până să aibă propriul sediu, școala a funcționat în mai multe case bucureștene, printre care Casa lui Manuc și un imobil al familiei Ghica. Clădirea de pe strada Icoanei a venit aproape patru decenii mai târziu, în 1890.

O grădină înconjurată de săli de clasă

Proiectul i-a aparținut lui Ion Mincu, unul dintre arhitecții care au pus bazele stilului neoromânesc. Mincu studia arhitectura veche locală și adapta formele ei pentru clădiri cu funcții moderne. La Școala Centrală, organizarea în jurul unei curți și galeriile cu arcade amintesc de ansamblurile mănăstirești.

Cele patru aripi ale școlii închid grădina pe toate laturile. În jurul ei, coloanele subțiri susțin arcade cu contururi curbe, iar deasupra lor apar ornamente florale din ceramică. Galeriile vitrate permit circulația între încăperi, cu vedere spre curte. Grădina rămâne în aer liber, în mijlocul clădirii.

Decorul continuă și spre stradă: un brâu de ceramică împarte fațada, iar sub streașină se înșiră mici arcade sprijinite pe elemente smălțuite în verde. Sunt detalii pe care le poți urmări și fără să intri în școală.

Mincu s-a ocupat inclusiv de forma literelor folosite în inscripții. Numele de pe ziduri au fost desenate ca parte a compoziției fațadei, alături de ferestre și ornamente.

La pension, ziua începea la șase dimineața

Pentru elevele interniste, școala era și locuință. Scriitoarea și traducătoarea Annie Bentoiu, care a început cursurile aici în 1937, a păstrat în memorii programul acelor ani: trezirea la șase, micul dejun la șapte, cursuri până la prânz, apoi recreație, teme și studiu supravegheat.

Seara se încheia în dormitoare, cu stingerea cel târziu la nouă. Ieșirile erau limitate, iar rezultatele slabe puteau însemna pierderea învoirii. Uniformele diferențiau grupele de vârstă, iar elevele mai mici li se adresau celor mari cu „domnișoară”. Dincolo de grădina și arcadele fotografiate astăzi, viața pensionului era organizată după reguli stricte.

Ana Aslan voia să urmeze medicina. Mama ei se opunea

Ana Aslan a absolvit Școala Centrală în 1915. Viitoarea doctoriță, cunoscută pentru cercetările despre îmbătrânire, își alesese medicina, dar familia nu îi accepta hotărârea. Pentru a-și convinge mama, a făcut greva foamei — un episod relatat și în materialele Fundației Ana Aslan. În același an s-a înscris la Facultatea de Medicină din București.

Printre fostele eleve se numără și Ștefania Mărăcineanu, cercetătoare în fizică, Cecilia Cuțescu-Storck, pictoriță, și Zoe Dumitrescu-Bușulenga, profesoară și cercetătoare a literaturii. În generațiile următoare au învățat aici și actrițele Oana Pellea și Maia Morgenstern.

Din 1953, școala a primit și băieți. După mai multe schimbări de denumire în perioada comunistă, în 1990 și-a recăpătat numele de Școala Centrală. Astăzi funcționează ca instituție de învățământ, iar vizitarea clădirii trebuie să țină cont de programul elevilor.

Elevii au fotografiat ce trebuia reparat

Restaurată după cutremurul din 1977, școala ajunsese, trei decenii mai târziu, din nou afectată de infiltrații și degradări.

În 2008, câțiva elevi au fotografiat subsolul inundat și pereții deteriorați, apoi au expus imaginile pentru a atrage atenția asupra clădirii. Li s-au alăturat profesori și absolvenți, iar campania a continuat cu petiții și proteste. Potrivit ARCEN, lucrările începute în 2010 s-au încheiat în 2012.

Informații pentru vizită

Adresa: strada Icoanei nr. 3-5, Sectorul 2, București.
Contact: [email protected].
Acces: fațada poate fi observată din stradă. Pentru curte și interior, solicită acordul instituției înainte de vizită. Nu am identificat un program turistic regulat publicat la verificarea din 24 octombrie 2026. Datele de contact sunt disponibile pe site-ul școlii.

Școala Centrală este una dintre opririle traseului „Cartierul Armenesc: case, curți și povești”, parte din proiectul „Harta Vie a Sectorului 2”. Continuă plimbarea cu hărțile și poveștile locurilor din apropiere pe POV Bucharest.

Galeria video a proiectului se poate găsi aici.

  • Colegiul Național "Școala Centrală" Strada Icoanei 3-5, 030167 București, România
Te-ar mai putea interesa și