POV Spots

Mântuleasa: două femei ctitor, o mahala și un loc în poveștile lui Eliade

O stradă poate păstra numele unei familii mult după dispariția celor care l-au purtat. În Mântuleasa, povestea duce la familia unui negustor și la două femei care au ctitorit biserica din cartier. În jurul ei s-a conturat o comunitate, pe ulițele din apropiere circulau oameni și mărfuri, iar un copil venit aici la școală avea să ducă numele mahalalei în literatură: Mircea Eliade.

Între drumuri și mahalale

La începutul secolului al XVIII-lea, Mântuleasa se afla spre marginea Bucureștiului, într-o zonă de negustori și meșteșugari. Ulița făcea parte dintr-un traseu care lega Calea Dudești de Podul Târgului din Afară, actuala Cale a Moșilor. Pe aici se trecea între drumurile comerțului și între mahalalele din jur: Negustori, Popa Soare și Sfântul Ștefan.

Legăturile se recunosc și astăzi. Din Mântuleasa poți continua spre Negustori și Sfântul Ștefan sau, dincolo de Calea Moșilor, spre Armenească. Locurile pe care le privim separat făceau parte dintr-o rețea de drumuri și vecinătăți.

Studiul „Evoluția zonei Mântuleasa”, publicat de Muzeul Municipiului București, urmărește formarea acestei părți a orașului.

Străzile urmează viața mahalalei

În Bucureștiul vechi, mahalaua era un cartier, adesea organizat în jurul unei biserici. Parohia îi aduna pe locuitori într-o comunitate și putea ajunge să dea numele întregii zone.

Uneori, legătura cu biserica privea chiar terenul pe care oamenii își construiau casele. Bisericile și mănăstirile dețineau proprietăți oferite în folosință în schimbul unei plăți periodice. Sistemul se numea embatic, o formă de folosință pe termen lung, descrisă de Radio România Internațional în istoria mahalalei Brezoianu.

Casele, grădinile și căile de acces se conturau treptat. Ulițele treceau printre proprietăți, urmărind limitele lor și drumurile de care aveau nevoie locuitorii. Alinierea și îndreptarea străzilor au venit ulterior, păstrând multe dintre traseele existente. Când o stradă își schimbă direcția într-un loc neașteptat, forma ei poate păstra urmele acestor vechi vecinătăți.

Studiul istoric al zonei Paleologu–Mântuleasa arată aceste schimbări pe planurile vechi.

 

Biserica Mântuleasa și femeile din povestea ei

Unul dintre reperele în jurul cărora s-a format mahalaua este Biserica Mântuleasa, aflată astăzi la numărul 20. Inscripția de deasupra intrării, numită pisanie și datată în septembrie 1734, le menționează pe cele două ctitoare: Maria, sora negustorului Manta, și Stanca, soția lui. Numele meșterilor nu s-au păstrat, însă cele ale femeilor care au făcut posibilă întemeierea bisericii pot fi citite și astăzi.

Biserica și mahalaua au devenit cunoscute sub numele „Mântuleasa”, asociat Stancăi, soția negustorului Manta, în istoria Bucureștiului scrisă de Ionnescu-Gion. Cercetând documentele familiei, Andreea Răsuceanu a adus însă în discuție și o altă posibilitate: numele ar putea trimite la Maria, sora negustorului, menționată prima între ctitoarele bisericii. Documentele păstrate nu oferă un răspuns definitiv, iar povestea celor două femei este explorată în cartea Cele două Mântulese, din care poți citi un fragment pe LiterNet.

La biserică, merită privită și pictura pridvorului cu coloane de piatră. Aici se păstrează o horă de doamne și domnițe, un motiv rar întâlnit în pictura bisericească, remarcat de Nicolae Iorga. Istoricul parohiei descrie această scenă și fragmentele de decor vegetal păstrate pe exterior.

Dintr-un drum spre școală, într-o poveste fantastică

Mult mai târziu, cartierul avea să intre și în biografia lui Mircea Eliade, care a urmat aici o parte din școala primară. Pentru viitorul scriitor, Mântuleasa era mai întâi un loc cunoscut din copilărie.

În nuvela Pe strada Mântuleasa, fostul director de școală Zaharia Fărâmă răspunde întrebărilor anchetatorilor prin povești despre copii și întâmplări misterioase. Bucureștiul obișnuit se deschide spre fantastic, iar lumea povestitorului se ciocnește de cea a oamenilor care îi cer explicații precise. Harta Literară prezintă această confruntare dintre lumi.

Citită astfel, povestea adaugă o altă trecere celor dintre mahalale: din geografia orașului în cea a imaginației.

Păstrează timp pentru ocoluri

Biserica Mântuleasa se află pe strada Mântuleasa nr. 20, în Sectorul 2. Pentru informații despre acces, consultă pagina parohiei.

Continuă pe străzile Plantelor, Negustori sau Sfântul Ștefan. Lasă-ți timp pentru casele dintre opriri, pentru curțile vizibile din stradă și pentru ocolurile care te duc într-o altă parte a vechilor mahalale.

Găsești reperele plimbării pe harta digitală a traseului „Mântuleasa: între istorie și poveste”, parte din proiectul Harta Vie a Sectorului 2.

Galeria video a proiectului se poate găsi aici.

  • Strada Mântuleasa Strada Mântuleasa, București, România
Te-ar mai putea interesa și