POV Spots

Hartă digitală: traseu prin Obor – între târg și oraș

Tarabe, hale, mici la mesele comune și străzi care poartă numele unor meserii vechi. În Obor, cumpărăturile sunt doar unul dintre motivele pentru care merită să te oprești. În jurul pieței se adună povești despre negustori, fabrici și felul în care un târg de la marginea Bucureștiului a devenit parte din viața de zi cu zi a orașului.

Traseul „Obor: între târg și oraș” te invită să privești și dincolo de tarabe: spre clădirile halelor, numele străzilor și urmele industriale ale cartierului. Mai jos găsești reperele plimbării, iar la final, harta pe care o poți folosi pentru a le descoperi în ritmul tău.

De la Târgul Moșilor la piața de zi cu zi

În secolul al XIX-lea, la Târgul Moșilor veneai pentru cumpărături, dar și pentru întâlniri și petrecere. Obiectele pentru pomenirea morților se vindeau alături de alte mărfuri, printre lăutari și călușei. Lumea satului și cea a orașului se întâlneau aici, într-un loc în care comerțul și sărbătoarea făceau parte din aceeași experiență.

Odată cu dezvoltarea Bucureștiului, comerțul începe să primească alte spații. Construcția Halelor Centrale pornește în 1936, iar inaugurarea are loc în 1950. Hala Veche păstrează această ambiție a modernizării: un spațiu amplu, monumental, destinat activității zilnice a pieței.

Oborul ajunge și în imaginile diplomației internaționale. Pe 3 august 1969, Richard Nixon vizitează piața alături de Nicolae Ceaușescu. Pentru o zi, un loc al cumpărăturilor obișnuite devine decorul unei vizite oficiale din timpul Războiului Rece.

Transformările continuă după 1989. Hala Nouă este inaugurată în 2010, iar în 2016 se deschide Veranda, pe fostul amplasament al fabricii Prodplast. Comerțul rămâne o constantă, în timp ce spațiile și obiceiurile din jurul lui se schimbă.

HARTA DIGITALĂ A SECTORULUI 2 - TRASEU OBOR

  • Primăria Sectorului 2 Strada Chiristigiilor 11-13, București, România Punctul de pornire al plimbării. De aici poți începe să urmărești legăturile dintre piață, parc și locul fostului târg, înainte de a intra în agitația Oborului.
  • Crucea de Piatră Ridicată în 1877 de negustorii Marin Ștefan Bursan și Constantin Constantinescu, crucea străjuia o fântână din Obor. Este unul dintre reperele care păstrează amintirea oamenilor implicați în viața comercială a locului.
  • Strada Chiristigiilor Numele străzii păstrează memoria negustorilor de cherestea. E un detaliu ușor de trecut cu vederea, dar care spune ceva despre vechile ocupații ale cartierului și despre felul în care meseriile au rămas înscrise în geografia Bucureștiului.
  • Hala Veche Începute în 1936 și inaugurate în 1950, Halele Centrale au oferit comerțului un spațiu modern și monumental. Privește și clădirea, dincolo de mărfurile expuse: dimensiunile ei vorbesc despre importanța pieței în viața orașului.
  • Piața Obor / Târgul Moșilor Aici se continuă povestea comercială a zonei. În perioada comunistă, Sărbătoarea Recoltei a înlocuit vechiul târg, însă locul și-a păstrat rolul de spațiu al schimburilor și al întâlnirilor.
  • Hala Nouă Obor Inaugurată în 2010, marchează o nouă etapă în organizarea pieței agroalimentare. Alături de Hala Veche, arată cum aceeași activitate a primit, în timp, forme și spații diferite.
  • Terasa Obor Oprirea pentru gust, dar și pentru atmosfera pieței. Micii, mesele comune și conversațiile fac parte din experiența socială a Oborului. E un loc bun pentru o pauză și pentru a observa ritmul cartierului.
  • Prodplast / Veranda Pe fostul amplasament al fabricii de mase plastice, deschiderea Veranda în 2016 a adus un nou capitol comercial. Reperul spune și povestea schimbării funcțiunilor urbane: de la producție industrială la cumpărături și timp liber.
  • Fosta fabrică Aversa Fabrica de pompe amintește de Oborul muncitoresc. Povestea ei completează imaginea unui cartier definit deopotrivă de comerț și de industrie, în care dispariția clădirilor industriale schimbă reperele cunoscute.
  • Moara lui Assan Înființată în 1853, moara cu aburi este un reper al industrializării Bucureștiului. Povestea ei aduce în discuție și fragilitatea patrimoniului industrial, ale cărui clădiri păstrează memoria muncii și a dezvoltării orașului.
  • Magazinul Bucur Obor Deschis în 1975, reprezintă epoca marilor magazine, în care cumpărăturile se adună sub un singur acoperiș. Privit alături de tarabe, hale și centrul comercial, completează traseul prin diferitele forme ale comerțului din Obor.

Ia harta cu tine

Urmărește reperele pe harta de mai jos și construiește-ți plimbarea în ritmul tău. Între două opriri, privește numele străzilor, dimensiunile clădirilor și felul în care oamenii folosesc locurile. Povestea Oborului se găsește și în aceste detalii.

Traseul face parte din proiectul „Harta Vie a Sectorului 2”, cofinanțat de Primăria Sectorului 2.

Te-ar mai putea interesa și