POV Spots

Cum s-a schimbat Oborul: de la bâlci și vizite regale la piața de astăzi

Înainte de hale și de blocuri, Oborul era o destinație pentru care ieșeai din București. Veneai să cumperi lucruri pentru gospodărie, găseai călușei și turtă dulce, iar în joia Moșilor puteai prinde vizita familiei regale. O oprire la târg avea suficiente motive să se transforme într-o zi întreagă petrecută aici.

Istoria locului se citește și în numele pe care le-a purtat: Târgul de Afară, Târgul Moșilor, Obor. Fiecare spune ceva despre felul în care orașul s-a apropiat de piață și despre oamenii care veneau la ea.

Târgul pentru care ieșeai din București

„Târgul de Afară” era, la propriu, în afara orașului. Aici se întâlneau negustorii bucureșteni cu cei veniți din împrejurimi și se comercializau cereale, lemne, animale și alte mărfuri necesare vieții de zi cu zi.

Târgul nu a avut mereu aceeași adresă. Pe măsură ce Bucureștiul se întindea, era împins mai departe, spre nord-est. Orașul a ajuns, în cele din urmă, să cuprindă locul care îi fusese margine. Muzeul Municipiului București urmărește această evoluție în istoria târgurilor capitalei.

În această înaintare, Târgul de Afară a ajuns să se suprapună cu Câmpul Moșilor, unde se ținea târgul legat de pomenirea morților înainte de Rusalii. „Moșii” erau strămoșii pomeniți, în cinstea cărora se împărțeau alimente și vase. Un nume vorbea despre poziția față de oraș, celălalt despre sărbătoare. Istoricul Cezara Mucenic explică întâlnirea celor două târguri.

Veneai pentru oale. Rămâneai la călușei.

Înainte de Rusalii, cumpărăturile aveau un rost precis: străchini, oale, linguri de lemn și lumânări pentru pomenirea morților. În jurul lor se adunau însă atracțiile bâlciului, iar printre tarabe circulau oameni, vești și povești din alte părți ale țării.

Călușeii și celelalte instalații de distracție prelungeau vizita. Puteai să termini cumpărăturile și să mai ai destule de văzut. În prezentarea expoziției dedicate târgurilor bucureștene, Muzeul Municipiului București descrie tocmai această întâlnire dintre comerț și sărbătoare.

Familia regală avea și ea o zi rezervată Moșilor. Joia, vizita oficială aducea oaspeții în pavilionul amenajat în mijlocul târgului. În jur se vindeau jucării, podoabe și turtă dulce. Istoria pavilionului păstrează descrieri ale acestei organizări.

Vizita continua printre pavilioane și standuri, cu discuții cu meseriașii și cumpărături de mobilier, ii sau țesături. Atracțiile bâlciului intrau uneori și ele în program: în 1931, Mihai, pe atunci copil, s-a dat în montagne russe la Luna Park, parcul de distracții al târgului. Episodul apare în documentarea Muzeului Nicolae Minovici, prezentată de Historia.

Toamna venea cu must și pastramă

Moșii se țineau înainte de Rusalii. Toamna avea alte obiceiuri, legate de recoltă și de deschiderea mustăriilor.

În prima jumătate a secolului XX, cârciumile și restaurantele din jurul piețelor bucureștene se pregăteau pentru sezon cu stuf și rogojini. Se aducea must, pe grătare se frigea pastramă, iar lăutarii completau atmosfera. În Obor, „Prispa Înaltă” era unul dintre localurile cunoscute ale perioadei interbelice. O retrospectivă din România Liberă descrie mustăriile și pregătirile lor de toamnă.

Cumpărăturile pentru casă puteau continua astfel cu o oprire la masă. E o parte a poveștii Oborului ușor de recunoscut și astăzi: vii cu treburi, te întâlnești cu cineva și descoperi că mai ai timp de stat.

Hala veche și vecina ei din 2010

Piața s-a schimbat odată cu orașul. Halele Centrale Obor au fost inaugurate în 1950, după un șantier întrerupt și un proiect redus față de dimensiunile gândite de Horia Creangă. Clădirea, cunoscută drept „hala veche”, este monument istoric.

O fotografie de epocă din colecția administrată de Institutul Național al Patrimoniului arată hala înainte ca împrejurimile să capete configurația de astăzi. Merită comparată cu ce vezi la fața locului.

Piața nouă este o clădire separată, deschisă pe 2 octombrie 2010, potrivit istoricului publicat de administratorul pieței. Între cele două, magazinele și tarabele din jur continuă să adune cumpărători și oameni veniți doar să se plimbe.

Cum îl descoperi la pas

Începe cu Halele Centrale Obor, apoi continuă spre Piața Obor, în zona străzilor Ziduri Moși și Chiristigiilor, în Sectorul 2. Sunt locuri apropiate, care merită privite separat.

Lasă-ți timp pentru magazinele dintre hale și pentru ce a adus sezonul pe tarabe. Oprește-te să întrebi de produse, fă un ocol și păstrează loc și pentru o masă. Programul pieței noi poate fi consultat pe site-ul oficial.

Oborul face parte din traseul „Obor: între târg și oraș”, inclus în proiectul Harta Vie a Sectorului 2. Găsești harta și celelalte opriri pe POV Bucharest.

Galeria video a proiectului se poate găsi aici.

Surse foto: Bogdan Buzuleac; Agerpres

  • Obor
Te-ar mai putea interesa și