POV Spots

Biserica Armenească: trei luni în Armenia pentru o catedrală în București

Cartierul Armenesc păstrează în nume povestea oamenilor care s-au așezat aici, și-au deschis prăvălii și ateliere și au construit o comunitate în jurul bisericii. Lăcașul pe care îl vezi astăzi pe Bulevardul Carol I a venit mai târziu, când vechea biserică devenise neîncăpătoare. Pentru noua catedrală, comunitatea și-a dorit o legătură vizibilă cu Armenia — iar arhitectul ales a plecat acolo pentru trei luni, ca să studieze clădirile și tradițiile care aveau să-i inspire proiectul.

Cartierul exista înaintea catedralei

Armenii s-au stabilit în București în mai multe etape, atrași de comerț sau căutând refugiu din calea conflictelor și persecuțiilor. Apropierea de Podul Târgului din Afară, actuala Cale a Moșilor, le oferea acces la unul dintre principalele drumuri comerciale ale orașului.

Mahalaua Armenească apare cu acest nume în catagrafia orașului din 1831, un document de evidență a populației. Comunitatea exista însă de mai mult timp, iar biserica ei fusese menționată anterior ca aparținând mahalalei vecine Popa Rusu. Numele cartierului a venit, așadar, să recunoască o prezență deja conturată.

Istoria armenilor bucureșteni, prezentată în Dilema veche, urmărește aceste legături dintre locuire, comerț și comunitate.

De ce era nevoie de o biserică nouă?

La începutul secolului XX, vechea biserică avea nevoie de reparații costisitoare și devenise prea mică. Comunitatea crescuse inclusiv prin sosirea refugiaților armeni din Imperiul Otoman.

Unul dintre susținătorii noului proiect a fost Grigore Mithridate Buiucliu, avocat de origine armeană, care a propus drept model Catedrala de la Ecimiadzin, centrul spiritual al Bisericii Apostolice Armene. Proiectul i-a fost încredințat lui Dimitrie Maimarolu, arhitect cunoscut și pentru Palatul Cercului Militar Național.

Trei luni printre biserici și slujbe

În martie 1910, consiliul parohial a decis să-l trimită pe Maimarolu în Armenia. Timp de trei luni, arhitectul a cercetat biserici și mănăstiri, a discutat cu arhitecți locali și a făcut schițe. Participarea la slujbe l-a ajutat să înțeleagă cum trebuia organizat spațiul pentru ritualul armean.

Construcția bucureșteană a început în 1911, iar catedrala a fost sfințită în 1915. Formele inspirate de Ecimiadzin aduceau pe bulevardul capitalei un reper al țării de origine a comunității.

Călătoria arhitectului și pregătirile construcției sunt descrise în istoricul publicat de revista Ararat.

O curte pentru credință, școală și cultură

În jurul Bisericii Armenești s-au adunat și alte locuri importante pentru viața comunității. Fosta școală armeană amintește de generațiile de copii care au învățat aici, iar Casa Culturală „Hovsep și Victoria Dudian”, construită în anii 1942–1944 prin sprijinul familiei Dudian, a oferit un sediu bibliotecii și muzeului.

Colecțiile reunesc obiecte religioase, cărți vechi și mărturii ale istoriei armenilor. Inițiativa bibliotecii pornise încă din 1927, prin istoricul Hagop Djololian Siruni, înainte de existența clădirii care avea să o găzduiască. Un studiu publicat de Muzeul Național de Istorie a României prezintă formarea acestui patrimoniu.

Casa Dudian continuă să găzduiască întâlniri culturale. În 2025, aici au avut loc evenimente dedicate Zilei Limbii, Alfabetului și Culturii Armene, precum și o expoziție despre istoria catedralei, la aniversarea a 110 ani de la sfințire. Pentru programul noilor întâlniri, urmărește revista Ararat și Uniunea Armenilor din România.

Informații pentru vizită

Biserica Armenească: Bulevardul Carol I nr. 43, Sectorul 2, la intersecția cu strada Armenească.
Telefon parohie: 021 313 90 70.
Informații despre muzeu și bibliotecă: Arhiepiscopia Bisericii Armene din România — 021 314 02 08, [email protected].

Confirmă înainte condițiile de acces pentru biserică, muzeu și bibliotecă; vizitarea lor poate presupune programări separate. Datele de contact sunt disponibile pe site-ul Uniunii Armenilor din România.

Păstrează timp și pentru străzile din jur. Pe Spătarului, Casa Melik continuă povestea familiilor armene bucureștene, iar alte opriri te duc spre case de artiști, muzee și vechi spații comerciale. Le găsești pe harta digitală a traseului „Cartierul Armenesc: case, curți și povești”, parte din proiectul Harta Vie a Sectorului 2.

Galeria video a proiectului se poate găsi aici.

  • Biserica Armenească C.p, Bulevardul Carol I 43, 020913 București, România
Te-ar mai putea interesa și